Autor: Dan Botta
El este, este glasul lui,
Şi am ieşit în poartă;
Era doar vântul ce hai-hui
Ducea o frunză moartă.
El este, este pasul lui,
Şi-am pus urechea la pământ;
Era doar viersul râului
Scandat de asprul vânt.
El este, este mâna lui
Ce-mi bate în fereastră;
Pe cerul trist ca faţa lui
Mijea o stea albastră.
El este, e statura lui
Înaltă-n zarea dintre ulmi;
Doar fumul serii albăstrui
Se despletea pe culmi.
miercuri, 15 ianuarie 2014
miercuri, 1 ianuarie 2014
Singurătate
Autor : Demostene Botez
Afară plouă ca și toamna și-i urât
Mă uit pe geam ca după tine și atât.
În mine toate amintirile te-așteaptă
De-aceea mi- privirea stranie și dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să citesc și-m cad din mână cărțile:
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.
Mâna ce mi-a-mprăștiat părul și gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Și tot aștept pe cineva ce nu mai vine.
Afară plouă ca și toamna și-i urât
Mă uit pe geam ca după tine și atât.
În mine toate amintirile te-așteaptă
De-aceea mi- privirea stranie și dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să citesc și-m cad din mână cărțile:
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.
Mâna ce mi-a-mprăștiat părul și gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Și tot aștept pe cineva ce nu mai vine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)